Planul lui Ponta pentru liniștea alianței cu Voiculescu. Cum ar putea scăpa liderul PC de problemele penale

După intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, Victor Ponta a trimis către Senatul României un proiect de lege prin care modifică legea penală. Unul din articole de lege propus de Ponta spune că legea penală mai favorabilă se determină folosind procedura instituțiilor autonome.

„În aplicarea prevederilor art 5 din Codul Penal, se stabilesc și se aplică, pentru fiecare instituție de drept penal autonomă, dispozițiile mai favorabile din legile penale succesive”, se menționează în proiectul de lege propus de premierul Victor Ponta. Proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ și acum este în dezbatere la Comisia Juridică a Senatului. Proiectul se află pe ordinea de zi de miercuri 28 mai a comisie. Proiectul de lege al lui Ponta militează pentru ca judecătorii să aleagă din codul penal în vigoare și din cel vechi articolele cele mai favorabile inculpatului.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE

CCR a decis însă că metoda prin care se determina legea penală mai favorabilă este metoda globală. Adică, exact invers față de cum a susține proiectul premierului Ponta. Potrivit legii, deciziile CCR sunt obligatorii. Decizia CCR este una extrem de importantă având în vedere că după intrarea în vigoare a noului Cod Penal nu era clar cum vor judeca magistrații procesele atunci când trebuie să aplice legea penală mai favorabilă. În esență existau două opțiuni: ori utilizau în întregime legea veche sau legea nouă, ori amestecau bucăți din cele două legi astfel încât să rezulte o lege penală mai favorabilă pentru inculpat. Acum CCR a decis că se va aplica prima variantă, adică aplicarea globală.

CCR: Judecătorii nu pot deveni leguitori

CCR spune că legea penală favorabilă nu poate fi determinată pe instituții autonome, pentru că astfel se creează o a treia lege. Altfel spus, dacă judecătorul preia un articol din vechiul cod după care mai pune un articol din noul cod, practic, rescrie Codul Penal. Astfel, judecătorii devin din cei care aplică legea în leguitori, adică ar prelua atribuțiile Parlamentului. Iată cum explică CCR acest aspect:

â–º”În același sens, și o parte a doctrinei recente a considerat că principiul „mitior lex” este greșit aplicat atunci când sunt combinate dispozițiile mai favorabile infractorului cuprinse în legile penale succesive, cu rezultatul obținerii unei „lex tertia”. Aceasta întrucât, prin selectarea și îmbinarea dispozițiilor penale mai blânde cuprinse în legile penale succesive, judecătorul nu se limitează la aplicarea legii penale, ci creează o lege penală proprie.

â–ºAșadar, prin acest procedeu combinatoriu, judecătorul își depășește atribuțiile sale și pătrunde nepermis în domeniul legislativului, realizând un abuz de putere, astfel că nu există niciun argument care să justifice îmbinarea a două sau mai multe legi penale. În sfârșit, se arată că o asemenea concepție nu se poate sprijini nici măcar pe una sau mai multe dispoziții din legea de punere în aplicare a noului Cod penal, cu privire la care se afirmă că ar îngădui acest hibrid normativ, întrucât legiuitorul nu își poate transmite, prin niciun act normativ, puterea sa legiuitoare în domeniul autorității judecătorești, rezultatul unei asemenea combinări neputând fi decât în contradicție cu prevederile constituționale” (sursa: Decizia CCR)

Cheia în care judecătorii CCR au deliberat asupra dezbaterii global vs. instituții autonome a fost principiul propus de Noul Cod Penal. Judecătorii constituționali au explicat că Noul Cod Penal vine cu o nouă filosofie: infractorul la prima infracțiune este pedepsit mai blând fiind acordate toate șansele ca în multe cazuri el să primească o pedeapsă cu suspendare, însă în cazul recidivei, infractorul primește automat un spor de pedeapsă. Adică s-a încercat ca prin noua lege penală să se introducă într-un fel atenuat principiul american al cumulului artimetic al pedepselor. La noi însă nu există un cumul ci dacă un infractor recidivează și comite mai multe infracțiuni consecutiv primește automat un spor de pedeapsă. Iată și explicația CCR:

â–º”Adoptarea noului Cod penal a fost impusă din punct de vedere teleologic de rațiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spațiului comun de libertate, securitate și justiție, cât și de noua filosofie penală a statului român. Din această perspectivă, actualul Cod penal consacră o viziune diferită față de vechiul Cod penal: deși au fost preluate majoritatea faptelor penale ce se găseau și în reglementarea anterioară, pedepsele aplicabile au fost semnificativ diminuate.

â–ºÎnsă, din analiza de ansamblu a dispozițiilor din noul Cod penal, se poate constata existența caracterului mai favorabil a unor instituții din vechea reglementare, instituții pe care doctrina le-a calificat ca fiind autonome. În această situație se găsesc, de exemplu, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, concursul de infracțiuni ori prescripția specială. Astfel, pentru suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în actualul Cod penal este impusă condiția referitoare la pedeapsa aplicată care să fie de cel mult 3 ani, în timp ce potrivit Codului penal din 1969 pedeapsa aplicată putea să fie de 4 ani.

â–ºDe asemenea, în cazul concursului de infracțiuni, în actualul Cod penal se prevede că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă automat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în timp ce potrivit Codului penal din 1969 se aplica pedeapsa cea mai grea, care putea fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu era îndestulător, se putea adăuga un spor de până la 5 ani.

â–ºTot astfel, în situația prescripției, actualul Cod penal consacră în art.155 alin.(4) împlinirea termenului de prescripție, indiferent de numărul întreruperilor, dacă s-au depășit cu încă o dată termenele generale prevăzute de art.154, în timp ce în Codul penal din 1969, anterior modificării operate prin Legea nr.63/2012, prescripția se socotea împlinită dacă se depășeau termenele generale cu încă jumătate” sursa: Motivarea CCR

Din decizia CCR se desprinde și concluzia că aplicarea legii penală mai favorabile ar anula filosofia Noului Cod Penal. Adică noul cod propune sancțiuni mai severe pentru cei care comit mai multe infracțiuni dar dacă aplicarea pe instituții autonome a legii penale ar putea obliga judecătorii să aplice pesepse cu suspendare. Astfel că, pe lângă faptul că pedepsele au fost reduse ca și cuantum, principiul instituțiilor autonome propus chiar și de procurorul general Tiberiu Nițu ar putea face ca infractorii trimiși în judecată pentru mai multe infracțiuni să primească pedepse cu suspendare. Iată ce spune Curtea despre acest aspect:

â–º”Curtea consideră că intenția legiuitorului nu trebuie și nu poate fi ignorată. O atare concluzie nu neagă principiul aplicării legii penale mai favorabile care urmează a fi incident, însă nu prin combinarea dispozițiilor din legile penale succesive, pentru că, în caz contrar, s-ar anula voința mai sus relevată care are în vedere ansamblul de norme ce au fost integrate organic într-un nou cod și nicidecum dispoziții ori instituții autonome.

â–ºAltfel spus, în caz de tranziție, judecătorul este ținut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, așa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, așa cum este cazul actualului Cod penal.

â–ºSoluția se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deși fiecare cu o concepție unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului în care sunt apărate valorile sociale de către legea penală. ” Sursa: Motivarea CCR

În aprilie anul acesta Curtea Supremă în cadrul unui complet special a decis ca răspuns la o întrebare preliminară a unei instanțe că legea penală mai favorabilă se aplică pe instituții autonome. CCR spune în dispozitivul hotărârii publicate pe 20 mai că decizia Curții Supreme și-a încetat efectele după publicarea în Monitorul Oficial a propriei decizii. Pe, românește decizia CCR a bate decizia Curții Supreme.

Voiculescu ar putea beneficia de metoda instituțiilor autonome

Dacă judecătorii care deliberează în dosarul de corupție al lui Dan Voiculescu vor ignora decizia CCR, ei ar putea să decidă în următoarele luni că dosarul ICA în care apare fondatorul Partidului Conservator s-a prescris. Faptele de care Dan Voiculescu este acuzat se prescriu în 2018 dacă legea penală este aplicată prin metoda globală. Dacă judecătorii decid să aplice legea folosind instuțiile autonome, atunci dosarul lui Dan Voiculescu ar urma să se prescrie la finalul anului, au explicat mai mulți experți consultați de gândul. Dan Voiculescu este acum judecat de Curtea de Apel București în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Chimie Alimentară. În acest dosar, Voiculescu este acuzat de un prejudicu de 60 de milioane euro. Dosarul lui Dan Voiculescu va fi reluat pe 10 iunie.

Dezbaterea global vs. instituții autonome

În sistem există și acum o dezbatere privind două principii de drept. O parte a magistraților spun că legea penală trebuie aplicată integral, adică dacă unui inculpat îi este mai favorabil vechiul cod, atunci el va primi pedeapsa pentru fiecare dintre infracțiunile comise pe prevederile vechii norme penale. Alte voci din sistem susțin aplicarea pe instituții a legii penale mai favorabile. Asta înseamnă că judecătorul să ia câte puțin din noul cod, dar și din vechiul cod.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal a apărut o dezbatere în sistemul judiciar privind două concepte de aplicare a legii mai favorabile: aplicarea globală versus aplicarea pe instituții.

Aplicarea globală a legii mai favorabile înseamnă următoarele: în cazul în care există într-o perioadă scurtă de timp o schimbare a codului penal pentru fiecare speță se va aplica în totalitate acel cod care îi este mai favorabil inculpatului.

Aplicarea legii penale pe instituții autonome a fost definită de judecătoarea Cristina Rotaru de la Curtea Supremă astfel: „într-o speță dată se va face o evaluare privind legea penală mai favorabilă pentru fiecare instituție incidentă în parte și se va dispune în consecință, astfel încât în aceeași hotărâre judecătorească vom putea regăsi dispoziții din vechea lege penală și din noua lege penală”.

â–ºDefiniția legii penale mai favorabile în viziunea CCR aplicarea globală: Potrivit primei opinii, legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile și, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. Principiul care fundamentează această orientare doctrinară și jurisprudențială este cel conform căruia legile se compară, dar nu se combină.

â–ºViziunea CCR asupra legii penale mai favorabile – aplicarea pe instituții autonome: Susținând această soluție, doctrina și jurisprudența au relevat că o combinare a dispozițiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă și duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia), consecință inadmisibilă, deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu le revine, intrând în sfera de competență constituțională a legiuitorului.